De câteva zile sunt inundat în valuri de știri despre bacalaureat. Slujbași semianalfabeți ai presei îmi explică de căteva ori pe zi ce s-a întâmplat anul acesta cu examenul maturității/vieții. Astfel am aflat că există licee unde nu a promovat nimeni. Cool, nu? Am citit despre un caz simpatic la un liceu din Mureș unde o singură elevă a promovat examenul de bacalaureat. „Simpatic” deoarece directorul liceului declara foarte mulțumit că profesorii au fost siguri că domnișoara va promova. De la acest caz simpatic aș vrea să pornesc. Cu siguranță îmi voi urca în cap niște profesorași de mâna a doua care se vor simți direct vizați. Recunosc sportiv că îmi iese asta destul de des. Dar îmi și place.
Anul acesta au promovat examenul maturității mai mulți elevi comparativ cu anul trecut. Foarte tare, suntem mai buni! Tot anul acesta avem și tărăboiul cu șpaga (aici ar fi multe de scris și simt că nu aveți răbdare, urmăriți doar ce decizii au luat guvernanții zilele acestea și veți înțelege rolul diversiunilor de acest fel). Mai apar în peisaj elevii de 10 pe linie care aleg universități din lumea civilizată și secăturile care ne explică în jargon cum li se rupe lor de bac. Am omis ceva? Da. Profesorii. Luminătorii poporului, urmașii Domnului Trandafir numiți și dascăli. Cunosc profesori care zilele acestea s-au întrecut în osanale dedicate celor care au promovat bacalaureatul. Cât se poate de eronat! O simplă felicitare este de ajuns, discutăm de un examen de „bun simț” nicidecum despre Premiul Nobel. Ce urmează? O bucurie fără margini la fiecare acord între subiect și predicat reușit de un elev dintr-a X-a? Aceiași profesori aruncă roabe de noroi în cei care au picat examenul. Cum se poate una ca asta? Acum ceva timp profesorii n-ar mai fi scos capul în lume de rușine dacă ar fi avut aceste rezultate. Astăzi profesorii ne spun că elevii sunt loaze, că au alt sistem de valori, că nu mai există interes pentru școală. Zău?
Loază ești tu, profesoraș de doi bani. Tu, care de opt ani pici examenul de titularizare, care te bucuri de fiecare cadou refuzat de mama pițipoancei, care n-ai mai deschis o carte sau n-ai mai fost la un curs din ultimul an de facultate, care faci frumos la elevii cu bani și te dai zbir cu săracii. Exact. Tu, secătură, tu ești principalul vinovat pentru ceea ce voi numiți rezultate. Poți să te minți frumos oricât spunându-ți că societatea este vinovată. Elevii tăi fac parte din ceea ce numești tu societate, așadar tu decizi cum va arăta societatea anilor ce vin. Ce șanse mai avem? Demisionează! Angajează-te cu jumătate de normă la un restaurant fast food sau vinde cosmetice în sistem MLM. Lasă-i pe cei care au curaj să spună nu micilor atenții, cei care studiază pe tot parcursul vieții, cei pentru care onoarea nu e doar un cuvânt desuet din DEX să-ți preia locul la catedră. În câțiva ani ar putea fi bine. Sigur, un ultim argument al tău poate fi politica ministerului. Și aici ești eronat. Niciodată în ultimii 50 de ani țara asta nu a avut o echipă ministerială cu viziune dar asta nu a reprezentat o mare problemă. Până la tine. Cum spuneam, renunță! Dacă vrei să ne faci un ultim serviciu, convinge-i și pe polițiștii care se plâng de lipsa respectului față de lege după ce au dat o nouă dimensiune cuvântului șpagă să demisioneze.
Ai atâta demnitate?
"Lanticul trofic" ar trebui sa ajunga viral. Chapeaux! 🙂